Un secret de joi

Pentru a reusi in viata, e nevoie de elan. Nici vorba de trezire la primele ore ale zilei, de focus maxim, sau flux continuu de idei, ori febrilitate in actiuni sau fundamente solide, ci e vorba de elan, un elan gras, simpatic din fire si hranit bine cu ierburi si morcovi, care sa poata fi calarit la liber pe strazile orasului, pana la munca si-napoi.

Advertisements

Pescuiesc cate o idee

N-am nicio idee, asa ca am iesit la pescuit. Am undita si multe râme, le-am strans in sezonul ploios si le-am adus intr-o galetusa. Astept acum linistita langa balta de idei, sper sa prind. Mi-am adus si un harpon, pentru cazul fericit in care, la suprafata baltii, va aparea o idee stralucita.

Membru silver :)

30% reducere la privit Luna Plina!

Valabil in perioada sfarsit de aprilie – inceput de mai, din toate balcoanele familiei tale.

*Acest voucher nu poate fi combinat cu altele. Pentru fiecare seara se poate utiliza un singur voucher. Alte elemente cu pret redus si cardurile cadou nu sunt incluse in oferta.
Aboneaza-te acum la newslettrer-ul nostru pentru a fii mereu primul informat despre ofertele noastre, campaniile promotionale si cele mai noi colectii.

Natura

De la imperfect, la viitor

Pai nu asa e cu toate? Imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai mult ca perfect, prezent, viitor. Timpul imperfect e cel pe care l-ai schimba, dar nu mai ai cum, perfectul compus e atunci cand te compui impreuna cu altcineva, ca un singur tot perfect, perfectul simplu e simplu, mai mult ca perfectul e complicat, prezentul e atunci cand raspunzi senin la apelul cu numaratoarea ala eu, ala tu, aia noi, aia iubire, iar viitorul e viitor si stim ca vine perfect la timp.

De meserie despicatoare de fire

De obicei despic firul in 4 sute. Sigur, trebuie si firul sa fie unul destul de sanatos, ca altfel nu merge, dar totusi asta e recordul meu personal. 4 sute, pe bune. Pe numarate. Un fir despicat e ca un peste in carlig, faci poza cu firul, te publica la ziar, firul ajunge intr-o rama speciala, la pastrare, si apoi vin toate medaliile aferente. Evident, nu-mi iese perfect de fiecare data, si asa cum spuneam, depinde mult de fir. Unele nu se lasa, altele ar putea fi despicate la nesfarsit. Insa 4 sute, retineti. Dintr-unul singur. Despicat!

Capitolul ploi

In realitate, nu poti inchide un capitol ca pe-un dosar cu coperti, ci poti doar sa incerci sa faci putina ordine in ce-a cuprins el si apoi sa iesi, multumit, afara la aer. M-am pus pe rasturnat catrafuse, pe ravasit fara menajamente, pe scotocit, cotrobait, fiecare cotlon, fiecare nisa, orice sanctuar, pe-ntors pe dos, pe fata, scuturat, dereticat, neintarziat, incercand sa creez un logaritm pentru vraiste si-un solfegiu pentru vacarm. Nimic n-a scapat, de la nord la sud, de la est la vest. La final, m-am asezat in hol, sprijinita de-un perete, vadit sleita fizic, dar cu un sentiment pacificator in suflet, privind satisfacuta la incaperile goale, un fel de tabularasa, intinse parca pe mii de leghe, laudandu-mi in sinea mea gestul indubitabil, verosimil, plauzibil, admisibil si posibil, pe buna dreptate echitabil, remarcabil, considerabil, si frumos, elegant, cat-de-cat, iar in realitate potrivit si perfect in toata puterea cuvantului.