Te iubesc si punct

Când pleci, chiar dacă e vorba doar de câteva zile, mă umplu cu dor. La început e un sentiment incredibil de ciudat, care parcă spune du-te! că macar am şi eu o clipă de libertate. Şi chiar începe clipa, imediat ce maşina trece de semaforul din capătul străzii, căci îţi fac cu mâna de la geam (poate sună excesiv de romantic sau a dulcegărie, însa e vorba doar despre o superstiţie, ca şi aceea că trebuie să te conduc până la uşă). Ies şi savurez un pic de fum aromat, un strop de cafea, un gând de relaxare. Apoi, peste aproximativ 5 minute, vine ca un uragan peste mine nesimţitul de dor. Şi aşa o ţinem, eu şi doru’, într-un dans bezmetic, până când aud cheia în uşă, şi ştiu că te-ai întors. La început, am crezut că e vorba de focul pasiunii incipiente, însă pe parcurs m-am convins că nici vorbă de aşa ceva. Îmi lipseşte mie o doagă, asta este. Nu pot trăi fără tine, nu mănânc, nu am stare, nu respir. Şi nu e vorba de dependenţă, căci mă descurc onorabil în lipsă, le fac pe toate, cu o precizie de robot. E doar supărarea şi neputinţa ce decurge atunci când nu-s întreagă pe deplin. În seara când ne-am cunoscut, nu aveam nici un fel de aşteptare. Eram rănita în amorul propriu, la modul general, de toţi bărbaţii, şi simplu ca bună-ziua, nu aveam ochi decât pentru mine. Totul se învârtea concentric în jurul propriei suferinţe, căci fusesem părăsită. Nu m-ai văzut, la fel nici eu pe tine. Am jucat parcă rummy, şi nici nu ne-a păsat. Apoi, în lumina neclară a evenimentelor, m-am trezit că te-ai mutat la mine în cameră, că ţi-ai adus bagajele cu totul, după chiar prima zi de a fi împreună. Mi-aduc aminte cum ai mutat din capul locului toate mobilele, pe placul tău, schimbându-mi iremediabil destinul. Totul a început dintr-o joacă, când te-am luat în taxiul meu, să nu urci pe jos lungul deal, iar la coborare din maşină mi-ai spus atât de senin (aşa cum eşti şi acum, de altfel), că mâine o să vii să dormi la mine. Şi uite că azi-dimineaţă, când m-am trezit datorită odiosului de ceas cu alarmă, mi-am dat seama că tu n-ai mai plecat, şi nici n-ai să mai pleci vreodată, a fost totul stabilit, de pe-atunci. Era într-o sambătă, parcă…??

Advertisements

6 thoughts on “Te iubesc si punct

  1. sunt poate eu mai romantica insa aceasta categorie este preferata mea de departe….incredibil cat de diferite pot fi povestile de dragoste si in cate moduri se pot intlniii oamenii, dar cel mai frumos este cand se mentine acea dragoste si cand evolueaza in ceva mai mult, si mai mult….si mai mult…si tot mai frumos 🙂

  2. Avand in vedere ca de aseara si pana maine voi fi singura atat de bine inteleg ce ai scris aici, cred ca nu putea nimeni sa exprime mai bine in cuvinte ceea ce simt si eu…

    • Eu cred ca de-aia s-au inventat atatea mijloace de comunicare si de deplasare, altfel cine naiba ar fi vrut sa zboare ?!!!! Ori a vrut sa impresioneze o fata, ori a vrut sa ajunga mai repede le ea!!!! Bine macar ca avem telefoane mobile… ca altfel jur ca as lua-o razna!!!

  3. Foarte frumoasa povestea voastra de dragoste, nu este un romantism excesiv si nici dulcegariu, gindeste-te ca mie mi se intimpla faptul ca il conduc dimineata pina la usa, il pup, merg pe balcon si-i fac cu mina de 30 de ani ! eu cred ca asta inseamna dragoste, respect, rabdare si dorinta de afi impreuna cit mai mult . va doresc din suflet sa aveti foarte multi ani in care sa primeze dragostea.

    • Sa dea Dumnezeu. Eu sper sa ramanem la fel pana la adanci batraneti, nu de alta, dar pe langa tata dragostea pe care ne-o purtam, ne distram de minune impreuna 🙂 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s