Ăsta da egoism

Uneori uit să respir. Încâlcesc gânduri, despic firul în patru. Şantajez sentimental. Fac vraişte tot ceea ce ştiu, recompun şi mă aleg cu tot soiul de chestii noi. Care îmi plac, mă emoţioneaza câteva clipe, după care intevine din nou plictiseala. Şi atunci uit să respir. Sau mai bine spus, probabil că o fac intenţionat. Am senzaţia că dacă nu mişc, toate vor rămâne la fel, neschimbate, netulburate. Dacă ar fi să aleg cel mai bun gând al meu, de departe ar fi acela prin care mă definesc. Şi anume, cerul larg şi eu şi marea. Sau fără mare, că mă cam sperie apa în cantităţi atât de mari. Doar eu, în eter. Iar dacă stau bine să mă gândesc, chiar fără eter.

Advertisements

2 thoughts on “Ăsta da egoism

  1. trbuia ca acest articol sa se numeasca DOAR EU!…cu totii avem nevoie de momente in care sa fim doar noi…in care sa ne adunam, sa respiram, sa ne redefinim…si apoi sa o luam de la capat

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s