Când o fetiţă mică devine mare

Nu e mare, dar am pus-o în situaţia de a se comporta ca una de asemenea măsură. Nu are experienţă, dar va fi nevoită să şi-o adune, din evenimentele care vor urma. Nu am puterea să nu plâng cu lacrimi, nu am puterea să mai îmi simt sufletul întreg, pentru că în adâncurile lui încă îmi doresc să fie mică.

Advertisements

2 thoughts on “Când o fetiţă mică devine mare

  1. plingi daca trebuie, te usurezi, aproape toti am crescut prin asa experienta, va fi bine iar cind vom fi mari vom zimbi la amintirile ce acum incep sa se cladeasca. pupic

    • Am plans, am plans cu lacrimi amare. N-am crezut niciodata ca va fi atat de greu. Ma stiam o puternica, si-o invingatoare. Si ma mai si laudam cu asta. Dar cand e vorba de copil, sunt o carpa. Moale si labila. Si cu sufletul cat un purice. Increderea ce mi-o dati acuma e ca un zambet din partea unui inger pazitor! Pupici cu iubire!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s