Trecând la chestiuni mai lumeşti

Nu mi-am dat seama când a zburat ziua de ieri şi m-am trezit de cu bună-dimineaţă mirată şi îngrozită, de atâta timp dus pe apa sâmbetei (şi duminicii). Nu că n-aş fi făcut nimic în acest week-end, dar secundele astea sunt un fel de spiriduşi răutăcioşi, ce aleargă cu viteza luminii. Şi hopa – ziua de luni! Vinerea are scopul de a da aripi sufletelor muncitoare, însă lunea vine înconjurată de abur şi-n zgomot de fanfară să mă anunţe că s-a terminat cu huzureala. A sunat telefonul şi am fost anunţată că totul s-a pus în mişcare, că îmi trebuie şi mie foaie de pontaj, că am un orar prestabilit şi foarte încărcat, astfel că ar fi mai bine să mă înnarmez cu răbdare de sisif şi să-mi afişez zâmbetul triumfător. Sunt pleoştită, fără vlagă, ştiind că ziua de marţi, ce vine obligatoriu după cea de luni, are în program chestiuni şi mai scârboase, chiar mai covârşitoare, lume mult mai puţin îngăduitoare şi ore mult mai lungi. Miercurea e ziua plănuirii, a evadărilor în absolut. Apoi cea de joi vine să anunţe sinuciderea în masă. Mai precis, la ora mesei de prânz, când nimeni, dar absolut nimeni, nu-şi mai cunoaşte scopul în viaţă. Şi cam asta e tot, căci totul se reduce la blestematul de calendar.

Advertisements

2 thoughts on “Trecând la chestiuni mai lumeşti

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s