Umbra mea nu se lasă

Am încercat din răputeri s-o las, s-o las baltă! Dar nu vrea! Nu vrea şi pace! Nu se lasă, nu se dezlipeşte. Ne-am certat groaznic fiindcă nu vrea să-mi dea aerul înapoi, orgoliul intact şi amitirile din trecut. Şi nu pot s-o rup cu ea, nu pot s-o abandonez, căci imediat ce întorc capul, fără pic de mândrie personală, se cocoaţă în cârca mea, şi stă acolo, ghemuită şi grea. Bat-o vina s-o bată! Numai s-o bată cu grijă, să nu mă pocnească din greşeală pe mine…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s