Fanteziile nejustificate ale după-amiezii de joi

Joia nu se întâmplă niciodată nimic. Este cumva în mijlocul acţiunii, dar totuşi este atât de plictisitoare, prin însăşi definiţia ei. Monotonia intervine în special după o anumită oră din zi, când nu este nici început de săptămână, dar nici vineri, încât să simţi prin vene adrenalina de week-end.

Ce-ar fi dacă într-o anumită joi, am ieşi de la serviciu şi-am fi aşteptaţi în pragul casei de Louis de Funes, am primi o masă caldă din partea lui Jamie Oliver, am pleca de urgenţă la magazinul lui Coco Chanel, să ne ajute să găsim o toaletă potrivită, pentru că ar urma să ieşim la grădina de vară, să-l ascultăm pe Sinatra cântând? N-ar fi cool?

Advertisements

3 thoughts on “Fanteziile nejustificate ale după-amiezii de joi

  1. Apropo de Louis de Funes… eu deobicei am intalnire cu el marti. S-a intamplat cand a aparut seria sa vedem primul film cu jandarmii intr-o marti cand ne-am adunat toate fetele si apoi a devenit traditie. Am terminat toate filmele.. am ras cu lacrimi si atunci am zis martea asta sa o dam pe reluare, ca a trecut ceva timp.. Ne-am instalat comod si cum radeam si noi mai bine s-a stins lumina. Primul meu gand a fost sa vad daca stau confortabil pe canapea sau ma legan. Nu de alta dar de dimineata visasem ca era cutremur si cand m-am trezit aflasem ca a fost cu adevarat. Nu m-am leganat, din fericire, dar pana la finalul filmului ne-a mai fost oprita lumina de trei ori, ceea ce mi-a reamintit ca bieta combina frigorifica nu are nici un fel de protectie pe partea de curent. Trebuie procurata…
    Revenind la joi.. cand lucram eu in campul muncii mediatice, joia era o raza de soare. Pentru ca urma vineri si apoi sambata dupa ce terminam de robotit la pranz, puteam sa imi iau un ghiozdan extrem de greu si sa alerg pe strazi ca sa prind metroul si sa ajung in timp util la autocar. Joi era mereu o zi extrem de asteptata:))). Acum joia asta e ziua lui Buni… asa ca este prin definitie o zi speciala…:D

    • Ce tare a fost povestea cu filmul, m-a distrat la maxim. Imi aduce aminte de epoca de aur, cand dupa o anumita ora, faceam teme la lumina lumanarii :). Nici n-am stiut ca a fost cutremur, dar nu ma mira, caci eu traiesc un pic pe dos fata de toata lumea, si tot asa va fi pana ce va creste scumpica mea mai mare, sa nu deschid televizorul direct pe desene.
      La multi ani pentru Buni, sa fie sanatoasa si plina de voiosie, sa poata avea grija de cei mai tineri. Ii doresc tot binele din lume, nu de alta dar bunicile sunt unul dintre cele mai importante lucruri in viata. Sa inteleg ca ziua de joi are si partile ei bune :), :), :)!!!

      • Iti multumesc mult, asa este cu bunicile:)!!
        Nici eu nu dau tv-ul pe stiri:P – am aflat din intamplare de pe reteaua de socializare=)).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s