Cine râde la urmă, râde

M-am trezit râzând de una singură de frunzele de pe trotuar. Iarăşi aţi picat, măi? N-aveţi nici un pic de forţă, moi ca nişte cârpe, cum bate vântu’ un pic, cum jos cu voi, pe burtă. Nu se poate să vă revoltaţi, măcar o dată? Să nu vă lasaţi aşa de uşor, să opuneţi măcar o fărâmă de rezistenţă, să vă uniţi forţele şi să ziceţi gata cu picatu’, gata cu plutitul până jos pe asfalt, gata cu îmbulzeala de genul cine ajunge prima la destinaţie? Parcă vă întreceţi, măi, nu alta. Parcă v-aţi înscris într-un fel de cursă finală cu maximă renunţare emoţională. Păi… sincer, eu zic că nu mai merge aşa, nu e normal, nu face bine la stima de sine. Şi iarăşi zic, ce mesaj transmiteţi voi? Ce să înveţe copiii, iar adulţii necajiţi cum să mai aibă speranţă, dacă voi, ca nişte dezertoare, vă abandonaţi demnitatea pe caldarâm? Las-o-ncolo de toamna deznădejdii, fiţi şi voi mai abrupte şi mai tranşante – noi de-aicea nu plecăm! Şi, dotate cu centuri de siguranţă, să-i râdeţi în faţă! Asta ar trebui făcut! Să-i râdeţi în faţă!

Advertisements

4 thoughts on “Cine râde la urmă, râde

  1. :)) esti fenomen…si sper ca si artiocolele tale sa devina un fenomen. Nu de alta dar in viata mea nu m-am gandit la dialogul de mai sus, eu apreciez toamna tocmai pentru frunzele galbui sau ruginii care cad si in zborul lor infrumuseteaza ziua. Si sa nu iti para rau ca revin la viata cu forte noi si proaspete primavara si rad in fata toamnei care deja e trecuta de prima tinerete…

    • Nu se mai intorc mai Alex. Sunt niste mici kamikaze, se duc de buna-voie si nesilite de “nimeni”, plonjeaza catre stratul de beton stiind de la bun inceput ca acolo vor si ramane. Cele care vin cu forte proaspete sunt alte frunze naive, pe care le prosteste toamna la fel de usor, ca si pe cele de anul acesta. Din pacate.

  2. Aceste frunzulite “kamikaze” cum le-ai denumit sunt doar covorul moale si catifelat care se asterne peste suprafata pamantului. Aceste frunzulite sunt mai degraba niste “eroine” deoarece se sacrifica pentru a tine caldura pamantului si oferind totodata si un ingrasamant natural si mult dorit de vagetatia proaspata si frageda care va renaste peste doar cateva luni, adica in primavera. Pacat caci copiii care traiesc la oras nu au ocazia sa se joace cum ne jucam noi (cel putin la Cavnic) in fiecare toamna facand gramezi mari de funze si aruncandune in ele imprastiindule dinou prin toata gradina, iar funzele de nuc le strangeam intr-o mare gramada (deorece acestea nu se descompun peste iarna, formand peste suprafata pamantului un fel de crusta impiedicand iarba frageda sa creasca in primavera), facand spre seara cu ele un foc urias care licurea foarte frumos in noapte, iar firimiturile frunzelor gata arse se inaltau la cer parca cu atata putere incat vroiau sa anunte iarna ca poate veni cu zapada alba si cu frigul ei peste noi pamanteni, deoarece toamna si-a facut treaba si aceste frunze “eroine” si-au indeplinit misiunea din acest frumos an, si toate roadele pomilor si copacilor sunt in camarile noastre tot datorita lor, deoarece cu ajutorul lor au reusit merele sa creasca mari si rosi, perele zemoase si alungite, legumele gustoase, struguri dulci si aromati tocmai buni de facut vin. Totusi una peste alta toamna este infiecare an parca trista, monotona dar si frumoasa daca privim optimisti spre fiecare anotimp al anului.

    • O, dar vai domnule Andrei, cat de frumos ai descris toamna cu bune si cu rele! Felicitarile mele! Faza cu focul din frunze pare chiar romantica si o experienta ce merita a fi incercata. Cat despre frunzele mele din post, tot nu-mi schimb pararea cum ca ar trebui sa-si aleaga un lider, sa-si faca un plan si sa-si apere reduta. Sa incerce macar. Nu vrea nimeni ca ele sa reuseasca, dar sa le vedem ca nu pier cu dezinvoltura! Nu?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s