Vechituri…

Da, vechituri mirosind a penicilină, a borcan închis, a memorie pierdută. Pe toate trebuie să le iau pe rând, să le sortez, să mă fac că nu percep izul de acarieni, ca și cum aș avea un defect la nara stângă. Din frica de a nu rămâne vreodată fără unealta potrivită la îndemână, m-am ales cu tot soiul de obiecte științifico-fantastice, care pe lângă faptul că sunt preistorice, au talentul de a mirosi a mumie. Astfel, într-o pungă neagră, să aducă a înmormântare, le-am adunat pe toate, cu miros cu tot, și le-am dus departe, într-o altă patrie a nostalgiilor legate de trecut.

Advertisements

10 thoughts on “Vechituri…

  1. eiii……… obiectele astea nu se numesc vechituri ci chestii vintage, si in orice caz nu se dau asa de-a dura, ci in cel mai rau caz se schimba pe gologani… 🙂

    • Am vorbit cu un anticar, si mi-a spus ca-s contagioase. Au fost infestate cu regrete, ce nu ies din tesatura, iar noii posibili clienti se tem prea rau de boli emotionale. Asa ca n-a ramas decat sa le trimit inapoi de unde au venit. …

  2. oooooo….si eu am facut la fel din pacate si am crezut ca mi-am aruncat si o parte din sufletel. cateodata parca am nevoie de unanumit obiect pierdut in timp si i-al de unde nu-i (evident nu se intampla des dar tot impul am impresia ca sunt toate necesare). si da chestiile vintaje au valoare….pana se acumuleaza buluc in casa si nu mai ai loc de lucruri noi, amintiri noi…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s