Şi peste tine ninge

Frenezie curată şi albă. Măruntă, dar exact cât trebuie, ca să nu-mi pierd orice speranţă. Ca şi atunci când nu pot vedea lumea din cauza albului soarelui atotputernic, la fel mă simt şi când ninge peste sat. Am chef de lucruri bune, de fericire şi de abandon al oricărui sentiment de introvertire, am chef să îngrop sub munţii albi orice tendinţă spre delăsare. Soarele nostru probabil c-a fost alb şi el.