Întotdeauna mi-a fost frică de viitor

Pentru că este ca un copil rău. Se arată de după colț, cu un rânjet mare pe față, și știi c-a făcut ceva groaznic, imposibil de remediat, ceva pe care trebuie să-l accepți fără posibilitatea de a avea ceva de spus. E clar că a stricat, a rupt, a dezamăgit. Și n-ai ce face. Trebuie să accepți totul, inclusiv nodul din gât. A aprins fitilul bombei, iar acum e mult prea periculos să faci pe eroul și să te apropii să stingi. Plus că n-ai la îndemână apă, ar fi vorba de un eroism cu mâinile goale.

Ei… viitorul este rău. Și egoist. Și nu ține cont de nimic în calea lui. Pregătirile pentru a-l întâmpina constau în cumpărarea unor căști de protecție și a unor armuri… să treacă tăvălugul ceva mai ușor. Mai demult, unii și-au săpat buncăre adânci, dar viitorul i-a ajuns și pe aceia. Se numesc martiri. Noi, în schimb, vom fi doar simpli veterani de război.

Advertisements

5 thoughts on “Întotdeauna mi-a fost frică de viitor

  1. ba mie mi-e teama de trecut! caci mereu imi aduc aminte de ceva ce ar fi trebuit sa fac si n-am facut, iar trecutul e dus nu se mai poate corecta nimic; noroc cu viitorul ca mai pot repara cate ceva…

  2. ooo… mie pe cele mai faine..
    caci ce sunt dorintele cele mai fierbinti si visele cele mai nastrusnice decat amintiri din viitor! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s