Doi cărau un geamantan

Mi-am făcut bagajul, după lista făcută în prealabil. N-am omis nimic, am avut grijă să mă gândesc la toate. Variațiuni pe temă, scenarii de șoc și toate celelalte. Am închis capacul și-am tras fermoarul. Totul a decurs conform planului, toate s-au încadrat perfect. Am surâs satisfăcută. Parcă niciodată n-a mers totul chiar atât de bine. Să nu uit nimic și totuși să am bagajul închis. Chiar să fi încăput toate la marea artă? Se prea poate. Cu vârsta, înțelepciunea aranjamentelor personale e cea care face totul să pară magie. Poate și lista făcută în prealabil, mi-am spus în gând, râzând ușor.
Deci, am pus tot. Am luat tot. Totul e pregătit. Nu rămâne decât să pornesc, aruncând o privire peste umăr, pentru siguranță. Nu s-a pierdut nimic, nu s-a lăsat nimic pe dinafară. Chiar perfect. Un ambalaj minunat a ceea ce înseamnă chestiuni personale. Nimic de obiectat. În ordinea firească, geamantanul, lista, geanta de mână, jerseul. Și eu.
Acum, însă: cine mută din loc elefantul?

Advertisements

15 thoughts on “Doi cărau un geamantan

  1. Uffff…… geamantanele astea…. 😀 … uneori le iubesc cu “patima” 😉 …… alteori le urasc din adancul fiintei!!! 😦

    • Cum sa le urasti, cand aduna in ele o particica din tine? Unde mai pui ca aduna si o particica pentru noi? Din categoria lucruri frumoase-foc! Da’ sa nu dai foc la valiza 🙂

  2. Cred ca e un preambul la concediu, iar cind va fi sa pleci se vor gasi cine sa mute din loc elefantul !!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s