Secvente de dupa-amiaza

O stampila isi reteaza capul si-mi aplica un sigiliu pe geanta, geanta aceea pe care n-o deschid decat atunci cand plec. In planul indepartat, din mers, intervad saptesute de cai putere, ce se spala intr-un iaz de la marginea orasului, intr-un continuu freamat, verzui. Ajunsa in fata, cer un covrig cu sare, dar aflu ca azi nu sare, ci face baie in susan, si poate mai bine-ar fi sa vreau o bata de baseball, sa-l speriu, si-abia apoi sa-l cumpar. Trei neoane palpaie concomitent, hipnotic, a tortura, si grabesc alergatura, chiar daca e rosu. Pe trotuar ma impiedic, fireste, de-un picior de cersetor cu care sunt, apoi, nevoita sa schimb cateva vorbe, el imi da cateva, eu ii dau mai multe, ca-i sarac, si-i tin de foame. O familie vecina imi face semne disperate, din prag, sa ma intorc de unde am venit si sa ma uit si eu, ca arde. Arde orasul din temelii, soarele apune, iar eu, cum fac parte din clasa muncitoare, ar trebui sa fiu in prima linie. Sau carne de tun (sa nu uit sa cumpar carne din aia, pentru supa). Si verdeturi, albastrele in vaza. Miros de albastrele, intr-o scara de bloc din cartierul cimitirelor vesele. Ca nu ma mai duc nicaieri.

Advertisements

2 thoughts on “Secvente de dupa-amiaza

  1. Coincidenta a facut ca nici noi n-am gasit cu sare la “Petru” numai cu susan, se pare ca s-a terminat stocul de sare ….

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s