M-am gandit c-ar fi frumos sa fie cald si bine

Azi mi-a fost toata ziua frig. Si n-am avut spor si nici putere si nicio satisfactie. Ma mir cateodata de mine, cum traiesc eu asa, fara satisfactie. Insa am speranta ca va fi cald. Atunci voi incepe sa-mi dezmortesc membrele si simtirile si-atunci parca toate imi rad. Stau deocamdata cuminte, ferita de soarta, sa astept zilele mai bune. Ma visez sub un copac la umbra, privind frunzele. Cu zilele, cu noptile, cu anii. Intr-o vara eterna, simpla, calda. Dintre toate lucrurile pe care mi le doresc si care nu se indeplinesc niciodata, asta este cel mai arzator. Sa ma odihnesc la umbra, intr-un anotimp care sa dureze si sa dureze si sa dureze. Mult, mult si bine. Mi-ar placea sa am somn linistit, atipire de suprafata, auzind cu o ureche o forfota lejera, ambientala, care sa-mi reaminteasca mereu ca traiesc si n-am murit inca. Sa stiu ca exist frumos. Dar azi, dupa cum am mai zis, a fost frig. Si mult curent, si momente in care nu m-am simtit deloc pe mine. Am avut doar constiinta lucrurilor care trebuie facute cu constiinciozitate. Nici vorba de somn sau de visare, nicio urma de umbra, si nici de zgomote pentru liniste.

Advertisements

8 thoughts on “M-am gandit c-ar fi frumos sa fie cald si bine

  1. Frigul se traduce de cele mai multe ori printr-o neliniste sufleteasca ce ne da tarcoale subtil sau nu. Oricat soare ar fi deasupra-ne, cand te ia frisonul stii de unde vine: din interior. Sa punem deci haine pe suflet, el e golas…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s