Cand robotii raman fara baterii

Eu macar recunosc ca-s robot, nu ca altii, care se prefac a fi oameni, insa tot roboti sunt, caci se vede de la o posta, prin felul in care se uita mereu la ceas, dupa cum se foiesc pe scaun fara rabdare, dupa cum isi sufulca manecile pentru ca le da senzatia ca lucrurile sunt, cumva, facute iute si de la sine. Eu macar recunosc ca-s robot. Ma trezesc la aceeasi ora, merg la serviciu cu aceeasi masina, vorbesc in fiecare zi la acelasi telefon, am acelasi ceas, tropai in sus si-n jos pe exact aceleasi scari de bloc. Zi-dupa-zi. Fara oprire. De fapt cu o singura oprire pe an, perioada in care nu mai am deloc baterii, nici cat sa scriu, oprire ce se numeste in limbajul nostru al robotilor – concediu. Si atunci nu-s robot chiar deloc.

Advertisements

2 thoughts on “Cand robotii raman fara baterii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s