Ai Dios mio, que mambo!

Prima zi din an cand vin capsunii, innebunesc pur si simplu. Imi pierd mintile, raman fixata pe gustul, pe mirosul si forma lor, nu mai conteaza nimic altceva. Pe primii cumparati, ii spal si-i las in strecuratoare, in varful mesei, stau in coate si ravnesc la ei, asa multi cum sunt, unii peste altii, stralucind de-un rosu gustos, si-i privesc minute intregi, nu-mi vine parca sa le stric oranduiala. Superb cum se imbina ei intre ei, cei mari cu cei mici, cei cu codita printre cei extravaganti, unii captivanti, rascopti, cu altii cruzi pe la varfuri, si ma gandesc de fiecare data, in psihoza mea, ce lucru totusi, sa ai in fata asemenea fructe revolutionare, cu o asemenea alura imbietoare, concepute rand pe rand, dupa pofta inimii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s