Panorama

N-o sa mai scriu lucrurile marete si crete pe care le avem in minte in legatura cu mine si bine, si-o sa spun doar ca uneori degetele imi miros a guma de creion, ca sunt meteo-dependenta, ca imi plac varfurile de munti din fotografiile vechi, ca eu am cateodata nopti cu soare si zile cu luna, ca eu inca mai cred in fantome bune la suflet, care nu te sperie niciodata, ci doar te insotesc in serile lipsite de activitate, ca imi place zgomotul facut de rasfoirea cartilor, ca pentru mine nasturii sunt toti o natie de capete cu ochi, ca astept cu nerabdare prima ninsoare din iarna si primul val de la mare, ca mananc cu pofta numai dulciurile, ca ma trezesc odihnita daca visez ca ma plimb pe camp sau pe strada, sau intr-un oras nemaivazut, ca ador ploaia doar daca e civilizata si dureaza putin, ca inca vorbesc cu prieteni imaginari, gasiti prin buznare, prin posete, in tabachera, ascunsi in cascada din sticla de apa minerala, ori lipiti cu magneti pe frigider, ca eu sunt suta la suta sigura ca intelepciunea are culoarea mov-pastel, asa cum sunt convinsa ca intr-o zi voi intelege ca tot binele din lume e facut numai din glume.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s