Temperaturi nordice

La plimbare fiind, cu vaporul, pe valurile inundabile de la marginea soselei, am realizat ca oamenii au umbrele extrem de diversificate. Am vazut unele vargate-tigru, altele verde-crocodil, colorate stil papagal ori transparente stil meduza. I-am invitat pe toti, in marea arca, insa aproape toti au refuzat categoric, preferand o plimbare sinistra, incarcata cu cizme de cauciuc galben si cu nasul plouat. Intr-adevar, vaporul meu arata rudimentar si elementar pentru o astfel de vreme pacatoasa, insa mandria mea nu consta in micuta ambarcatiune, ci in reusitele ei de-a lungul vremii, si tin sa mentionez ca o scot numai si numai pe vreme rea. Ajungand in partea de nord a orasului, ploaia s-a mai potolit, iar pe cer, in loc de curcubeu, a rasarit o Aurora. Ireala, dar boreala.

Iar alteori, poate candva

Sau cateodata, mi-e mult prea dor.

Un prieten de-al unui prieten

Lucrurile mele trebuie cumva rezolvate, si pentru o rezolvare rapida si eficienta, am apelat, normal, la un prieten. Respectivul, cu tot respectul, m-a pus iute in legatura cu o cunostinta de-a lui, care are un fiu, a carui sotie lucreaza cu o colega, a carei var stie un functionar, care are legaturi stranse cu niste persoane ce se invart in acel cerc. Si dupa ce se invartesc de numa-numa, pif-paf, problemele, cica, dispar! Scurt pe doi! De fapt, pe unasutadoi!

Iz it?

Azi ma simt ciudat. Parca… parca miros… a tine… De ce-ti lasi amprentele aici?

Un minut n-am mai simtit nimic, si-am crezut c-ai plecat de pe mine, dar acum mi-am dat seama ca esti tot acolo. Si m-am linistit. Pana la urma, cred ca-mi plac amprentele tale.

Fistic

Era fastacit. Ar fi vrut sa descalceasca situatia, insa aceasta era cu totul si cu totul incalcita. Greu sa ti rupa carapacea si sa ti se-ajunga la miezul personalitatii, daca nu esti bine prajit, gandea in timp ce povestea aiureli cumplit de fara sens si in timp ce dadea explicatii aberante celui de dincolo, cel care, cu disperarea omului pofticios, parea ca nu se lasa descurajat de un astfel de impediment si insista.

De la bine la mine

Si l-am prins, sub un borcan intors cu gura-n jos. M-a trezit din somn cu bazaitul lui lipsit de uniformitate, si, in buimaceala mea plina de pene de vise confuze, l-am alungat c-o perna, sperand sa mai prind firul somnului de unde ramasesem. Insa nu s-a lasat, si-a continuat sa ma gadile pe la nas, pe langa urechi, pe obraji, prin par. Am decis sa-l capturez si sa-i explic, asa ca l-am pandit, iar pe cand s-a asezat sa se odihneasca o secunda, al meu a fost. Astupand cu mana, am ridicat borcanul la nivelul ochilor, privind triumfatoare printre straturile de sticla, micul pupic galagios, ce aveam sa-l pastrez pentru intreaga dimineata.

Cause I’m happy!!!!!

Am spus oare ce bine e ca intr-o zi perfect normala sa se intample un miracol? Of, probabil ca am uitat. Ei bine, spun acuma!!!!

Black-ism

Da, unii dorm subteran, altii in flacari, insa eu le spun si iar le spun, sa stie si urmasii-urmasilor-urmasilor mei, cum ca tot ce-mi doresc e sa fiu, de fapt sa raman, ingropata in hartii.

Domnul Hapciulescu si fiul Stranutel

In fiecare duminica, dupa slujba de la biserica, imbracati la costum si cravata, se aseaza amandoi, tacticos, la terasa din colt, si savureaza protocolar un fresh de portocale, ce le este adus totdeauna din partea casei, in pahare lungi, asortate cu un paie portocalii tip serpentina, prin care ei, in loc sa traga, sufla cu putere, facand bule si bulbuci, improscand in jur un soi de veselie cu pulpa.

Azi pe blog un gandacel

Sufla tare greu. I se ridica pieptul sacadat si parca suspina in somn. L-am zgaltait, sa-l trezesc, insa visul lui il insfacase si-l strangea prea tare, incat n-am reusit. L-am lasat sa doarma, ghemuit si agitat, peste literele mele.

Inapoi

Nu m-am intors in timp, ci doar m-am intors aici. Am venit inapoi dintr-o lunga pribegie pe taramuri cotropite, pamanturi ale unor popoare incredibile, ce m-au primit si m-au invatat multe. Mi-au spus ce trebuie sa fac cu viata mea, cum trebuie sa privesc sistemul solar si cum sa calc camasile fara dunga. Marea majoritate a timpului, mi-au cantat sau mi-au vorbit intr-o cadenta lunguiata, m-au plimbat si m-au lasat sa dorm, veghindu-mi visele, trimitand in aer fum mirosind dulce-acrisor. M-am intors acum, evident, refacuta, carand in spate cadoul lor de ramas-bun, respectiv un elan, cantarind undeva la o tona.