Ironic Soare si Destoinic Frig

Doi generali care nu numai ca au puterea sa nu lupte incrancenat absolut tot timpul, dar care chiar isi programeaza la inceput de an o sedinta civilizata, pentru a evalua diplomat stadiul in care a ajuns razboiul.

Advertisements

Cookies

Cat de mult imi place mie cand, pe cate o pagina de net, scrie fraza cu acest site foloseste cookies, ca si vad cu ochii mintii un informatician nebarbierit, cu pulover tricotat cu guler in v, ce sta stramb de spate desupra mesei sale de birou, inconjurat prin toata camera de zeci de monitoare, cu castile sale enorme pe urechi, cu mama punand masa in sufragerie si strigandu-l incontinuu sa vina sa manance cat e cald, cu tata uitandu-se absent la rezumatul meciurilor de aseara. Si cu el, molfaind concentrat prajiturele uscate, neauzind si nebanuind nimic, neobservand ca fiecare miez de fursec ce-i cade, se pierde instantaneu printre literele de pe tastatura, si de-acolo pana jos, printre lianele junglei automatizate ce-a crescut, in nestire, printre retele.

Roi

Le-am vazut pe cand treceam prin dreptul unei vitrine, dupa ce ochii multor trecatori au ramas atintiti asupra mea, aparent fara vreun motiv anume. Si-asa am depistat eu roiul, chestiile plutitoare din jurul capului, si nu, nu era vorba nici de fire de fular si nici de vreo alta piesa de imbracaminte. Minunandu-ma si eu la randul meu, de toate cate se invarteau nestingherite pe langa urechi, prin par si pe deasupra, am descoperit ca nu erau nici musculite, nici puf iesit din fas, ci multe ganduri mici, zburdalnice si topaitoare. Cum naiba au ajuns ele afara din cap?! m-am intrebat eu intr-un mod firesc, ca mai apoi sa-mi dau seama ca n-au iesit ele de buna-voie, ci pur si simplu n-au mai incaput.

Copiii sunt fiinte superioare

In ciuda staturii lor si a faptului ca uneori nu se pot exprima pe limba noastra, a celor mari, cei mici ne sunt totusi net superiori, neavand compozitie de “om”, ci fiind mai degraba “esenta de om”. In consecinta, merg pe principiul ca este o mare eroare sa astept de la copii sa ma impresioneze cat mai des si pana in adancul inimii, prin cumintenia ori realizarile lor, ci mai degraba imi bat capul si ma straduiesc continuu in a gasi cai si modalitati de a-i impresiona eu pe ei.

Sunt ok

In ziua de astazi, a fi bine nu e bine deloc. Adica e chiar o problema mare, te cearta toata lumea ca n-ai ochelarii pe nas, esti descris ca fiind un pierde-vara, cu flori in par, necunoscand realitatea obiectiva si dura si adevarata. Cu alte cuvinte, a fi bine e o catastrofa. Nu poti fi asa, bine, cum sa zic, fara sa-ti fie de fapt foarte rau, ca doar nu sunt motive destul de bine-ntemeiate ca acest bine sa poata exista, nu se poate si pace. Dar parca, totusi, fara pace, ca aia e tot din categoria lui “bine”, ala de nu exista decat in povesti, sau pentru oamenii ce sunt cu mintea putin sau mai mult dusa. Deci, repet, nu, nu sunt bine, ca si-daca as fi, oricum n-as mai zice nimanui.

Languroasa

Desi e ger si zapada afara, azi e cald. Sosetele sunt moi si placute, tocmai am baut o cana plina cu ciocolata fierbinte si stau deasupra unei pufosenii de cuverturi, in care mi-as baga nasul si nu l-as mai scoate vreodata, daca asta ar fi posibil, ascult ceva bun de tot, sporovaiesc cu veselie, chicotesc pe sub mustati, pleoapele mi se inchid si adorm fara sa-mi dau seama. Si-n vis imi apare revelatia care spune ca poti fi cat de feelingaros vrei, daca ti-e cald.

Sincer, norocul nu da peste nimeni

Unii asa se exprima, ca stau locului, asteptand cuminti sa dea norocul peste ei. Dar auzi, norocul nu e om, sa nu vada pe unde umbla, sa se-mpiedice in sireturi, sa stea dimineata pe marginea patului in speranta ca-si va aminti mai usor peste cine are de dat in ziua respectiva, sau sa-si bea cafeaua spunandu-si, in gand, o lista lunga-lunga de oameni pe care ii va ferici si-i va imbaia si-i va unge din cap pana-n picioare cu alfie proprie rupta din soare. Nu, norocul nu face asta, chiar nu cred asa ceva, adica daca tot ar fi sa fie vreo chestie cu “datul peste”, atunci n-ar putea sa fie decat vina intamplarii, ca intamplarile se intampla anapoda, te miri cum si te miri cand, nu au un calendar precis, o regula sau ierarhie, pe cand norocul e diferit, adica daca se hotaraste sa puna mana pe tine, cu siguranta ca ai fost deja in miscare, nu asteptand cuminte, si ceva al tau personal i-a sarit in ochi, acel ceva unic si fascinant, care il frapeaza si-l nedumireste si-l determina sa-ti puna-n palma alifia, direct la salut, scuturandu-te putin, in acelasi timp, sa poti fi, cum s-ar spune, pe faza.