Am fost extrem de ocupată în ultima vreme. Ca o albinuţă. Veselă, dar ocupată. Cu de toate, pentru toţi, de la mărunt la foarte important, de la mic, la mare.
Mare… Da, chiar m-aş duce la mare!
Însă chestiunile mărunte mă împiedică total. Ar prinde bine puţin iod în aer şi o umbrelă imensă. De acoperit dogoarea soarelui. Dar să nu-mi fac sânge rău, că nu merită. Aşa spune vulpea, cea care, mică de înălţime fiind, nu ajunge la struguri. Pofticioasa de vulpe! Pentru că oricât de minuscul ai fi, nevoile sunt mari. Iar eu chiar am nevoie de relaxare. Iar dacă numai marea îmi place, se prea poate că n-o voi avea. Aşadar şi aşa deci, nu poate fi vorba despre greci!
Voi rămâne sus, pe baricade. Negru pe plantaţie. Mă rog… albă. În definitiv, fără pic de bronz. Dar tot eu m-am gândit, de ce să-mi doresc să fiu statuie?
PS Pentru absenţe, doresc să mi se scadă nota la purtare!
corabogdan 